„Să ai grijă de casă”, îi spunea de fiecare dată când ieşea pe uşa locuinţei sale din Banu Manta arhitectul Gheorghe Romaşcu micii statui aşezată lângă intrare. Se apleca în faţa ei şi lua – dintre braţele împreunate ale femeii ce sta ghemuit împietrită – inelul cu chei. Pentru că acolo le păstra. În poala statuii pe care o cumpărase de la un sculptor, Constantin Brâncuşi. Se întâmpla în 1911.
Patruzeci de ani mai târziu, cinci bărbaţi aveau să îi sune la uşă şi să îi ceară nu cheile, ci mica lucrare din piatră împrumut, ca să o prezinte “la o expoziţie”. Patru dintre ei purtau uniforma Miliţiei, iar Romaşcu, cunoscut ca iubitor de artă, nu s-a opus. Avea deja un ginere închis – deţinut politic şi tocmai i se confiscase o casă.
Lucrarea lui Brâncuși, la Muzeul Cotroceni
În timp, avea să depună memorii, ca să îşi ceară lucrarea înapoi. A murit şi nu a primit-o, dar fiicele sale, Irina Voicilă şi Paula Ionescu, s-au luptat cu statul şi au câştigat.
În noiembrie 2012 , “Cuminţenia Pământului” a fost înapoiată moştenitorilor arhitectului Romaşcu. “Într-o cutie din lemn, cu mulaj în interior, aşezată pe spate, ca într-un coşciug”, povesteşte cel care a văzut primul, la restituire, preţioasa statuie – Bogdan Grabowski, avocat.
După mai multe negocieri între Stat și moștenitori, după mai mulți șefi schimbați la Cultură, în 15 martie 2015, Vlad Alexandrescu – ministru al Culturii – a anunțat statul român cumpără “Cumințenia” lui Brâncuși cu 11 milioane de euro. “Din această sumă, Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul ei, Ministerul Culturii va lansa o subscripție publică națională. Detaliile campaniei de subscripție vor fi anunțate în perioada următoare”, scrie Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.
În primăvara lui 2015 însă, discuțiile se purtau într-un alt mod. „Doamnele sunt în vârstă, ar trebui să accepte oferta şi să se bucure de bani”, spuneau reprezentanții statului moștenitorilor lucrării.
România risca să piardă sculptura lui Brâncuşi. După câteva luni de întâlniri cu reprezentantul proprietarilor lucrării, statul român, prin Ministerul Culturii, oferea pentru “Cuminţenie” două milioane de euro, faţă de 20 de milioane – suma cerută iniţial de proprietari.
În acest moment, lucrarea brâncuşiană – încadrată la categoria Tezaur – se află expusă la Muzeul Palatului Cotroceni.
Cum s-a tocmit România pentru sculptură și ce a făcut în doi ani pentru “Cumințenia Pământului”, aici.
