Câteva minute, în fiecare dimineață, avea parte de adrenalină din plin. Învățase să ghicească reacția șoferilor când se apropiau de locul în care ar fi trebuit să existe o trecere de pietoni marcată: “Ne lasă, nu ne lasă”. Un fel de „mă iubește – nu mă iubește”, jocul ăla din copilărie, cu petale de margaretă. Dacă ieșea că “ne lasă să trecem” împingea căruciorul cu unul dintre copii spre parc și era urmat, ca într-o scenă de cinema, de un alt șir de căruțuri și triciclete. Practic, era deschizător de drumuri. Când ajungea la trotuarul de vizavi urma un nou hop – să urce bordura mult prea înaltă astfel încât copilul aflat în landou să nu fie prea tare zdruncinat.
După trei luni în care scenariul s-a repetat fără nicio abatere, Adrian Stănescu s-a săturat. Și a decis să se plângă de absența unei rampe și de trecerea nesemnalizată, aflată la una din intrările în Parcul Cișmigiu.
Dar cui să se plângă? Și, mai ales, unde? Așa că, specialist în IT fiind, a decis să facă o aplicație – un fel de cerere online adresată autortiăților. Cu o fotografie sesizezi ce probleme există în spațiul public – mașini parcate ilegal, gunoi neridicat, tăieri de copaci, braconaj, deversări, găuri în asfalt ori canale descoperite. Alerta e preluată, prelucrată într-un call center, și redirecționată către autoritățile responsabile cu soluționarea ei. Civic Alert este o aplicație de mobil cu ridicat grad de responsabilitate socială, afirmă Adrian Stănescu (39 ani).
“Tendința normală e să înjuri sau să blamezi sau să arunci cu pietre: Uite, ăla nu mi-a făcut! Dar poate omul ăla nici nu știe de nevoia ta. Hai să vedem, să ne obosim să îi aducem autorității la cunoștință. Că dacă m-am obosit să-i arăt și nu a făcut atunci pot să o blamez. Dar dacă autoritatea nu a știut, și eu nu mi-am făcut datoria mea cetățean să îi trimit, înseamnă că nu mi-am făcut eu partea mea de treabă. La modul onest, din păcate, în România toată lumea s-a obișnuit să vină statul să facă ceva. Or statul nu e o entitate, statul suntem noi, așa că noi trebuie să facem”. Asta spune Adrian Stănescu atunci când îl întrebi de aplicația deja funcțională, Civic Alert.
Recunoaște că a trăit pe pielea lui nemulțumirea față de trecerea de pietoni nesemnalizată, ori față de bordura mult prea înaltă pe care, asemeni altor zeci persoane, trebuia să o escaladeze. Prima dată am fost frustrat că autoritățile nu făceau nimic, apoi eu mă simțeam ciudat că nu am făcut ceva – că nu am sesizat. Știi cum e – când vrei să trimiți sesizări este foarte complicat. Și dacă vrei să ajungi să depui o cerere nu ai timp, te iei cu alte probleme personale și în timp uiți. Și așa în fiecare zi”.
O sesizare online în schimbul unei cereri A4
Sătul să aștepte, Stănescu s-a gândit să dea o față nouă clasicei foi A4 pe care oricare dintre noi a depus-o la un ghișeu, cel puțin o dată. Așa că a imaginat o aplicație de mobil, tocmai bună de folosit atunci când vrei să reclami ceva și nu ai timp de pierdut pe la cozi și pe la diferite instituții. Un fel de sesizare virtuală, aflată la vârful degetelor.
O sesizare, care spune inițiatorul proiectului, „ajunge în câteva secunde la autorități”. Practic tot ce ai de făcut durează 30 de secunde – descarci aplicația, gratuit, faci fotografia – groapa din asfalt, mormanul de gunoi, canalul descoperit, mașina parcată ilegal -, dai localizarea și descrii în câteva cuvinte problema sesizată.
„Sesizările utilizatorilor ajung instantaneu în atenția autorităților”, spune Adrian Stănescu descifrând mecanismul în care o plângere virtuală ajunge la o administrație locală. “Dincolo de butonul de <send> e o bază de date, în care toate aceste informații se adună. La ele au acces patru colegi de la Call Center. Ei preiau sesizarea și verifică dacă nu este obscenă, dacă este relevantă, este pe obiectul nostru de activitate – să nu ne scrie cineva, în glumă, că s-a terminat sucul X – și dacă are toate informațiile complete. Dacă informațiile sunt complete, sesizarea trece la următorul coleg, care verifică care sunt pașii următori într-un sistem semiautomat. Noi am introdus anterior în platformă autoritatea competentă într-un anume caz. Dacă, de exemplu, am parcare ilegală la Bârlad, atunci apare adresa autorității responsabile din Bârlad, cu nume, email și număr de telefon”.
Stănescu spune că partea de verificare a informațiilor primite de la petenții virtuali nu ține de oamenii de la Civic Alert. “Dacă un om ar vrea să păcălească o autoritate ar face o plângere falsă și la ei și la noi. Or, spre deosebire de cererea trimisă autorităților, la noi există câteva dovezi în plus: fotografia, coordonatele de geolocalizare și scorul de credibilitate. Dacă un utilizator îmi raportează o problemă falsă îi scad din scor, la fel se întâmplă și a doua oară, iar la a treia raportare îl blochez și nu îl mai las să folosească aplicația. În schimb, dacă zece oameni ne raportează o groapă în zona X, atunci acestora le crește credibilitatea”. Sistemul este asemănător celui practicat de site-urile de rezervări hoteliere, care iau în calcul recomandările turiștilor.
Cine sunt agenții civici
Deși aplicația este funcțională de patru luni sunt deja utilizatori care o folosesc cu regularitate. Un fel de agenți civici, îi descrie Adrian Stănescu, oameni cu nume și prenume, care nu se ascund la adăpostul anonimatului. Totuși sunt și români care aleg să își protejeze identitatea – asta în cazul în care reclamă o construcție ilegală ridicată de vecinul de alături. “Dacă ne dau datele lor au și avantaje”, explică omul din spatele Civic Alert: „Îi ținem la curent cu rezultatele demersului. Îi punem în CC când trimitem sesizarea către autorități. Când primim răspunsul, le trimitem și lor. Dacă nu avem datele, doar îi notificăm care este status-ul cererii lor”.
Se va transforma Civic Alert într-o formațiune politică? Va folosi Adrian Stănescu capitalul de simpatie pe care aplicația de mobil i l-ar putea aduce în scop electoral? „Nu, niciodată”, susține inițiatorul proiectului. „Nu astea sunt intențiile noastre și nici nu ne pricepem”, afirmă Stănescu. „Mergem pe principiul că fiecare trebuie să facă ce se pricepe bine, iar noi ne pricepem la tehnologie, la programare, la design. Nu ne pricepem la politică și nici nu vrem să ne pricepem”.
Aplicația, folosită în scop electoral?
Și dacă la un moment dat cineva va folosi Civic Alert ca un fel de locomotivă în vreo competiție electorală? Adrian Stănescu nu creditează această idee. “În primul rând noi suntem foarte transparenți, iar platforma asta este a utilizatorilor. Publicăm pe site toate sesizările și în scurt timp vom posta și rezolvările. Câte gropi sunt, de exemplu, în Timișoara, câte în București, câte în Iași, câte se rezolvă și în cât timp. Practic, toți parametrii care sunt normali într-o companie privată – urmărirea performanței în relația cu clienții – vor fi publici. Platforma noastră este open, asta înseamnă că orice partener – media sau ONG – este invitat să ni se alăture și să acopere o zonă cu aria sa de competență. Noi nu avem cunoștințele legale, să mergem mai departe pe cazurile de Mediu – tăierile de copaci -, dar asta este o zonă pe care o acoperă foarte bine WWF și Greenpeace, cu care suntem în discuții de parteneriat. Le dăm acces în platformă și ei pot acoperi această zonă și se pot lupta pentru problemele raportate. La fel și pentru bicicliști, suntem în parteneriat cu asociația Adevărații Veloprieteni. Orice ONG sau jurnalist care vrea să aibă acces la această platformă îl primește. Am creat tehnologia, am creat această bază, dar ea devine proeprietatea întregii societăți. Așa că nu există acest interes ca un candidat politic să se asocieze, pentru că platforma va aparține organizațiilor WWF, Greenpeace, bicicliștilor, asociațiilor care luptă pentru drepturile persoanelor cu dizabilități. Este platforma lor și a utilizatorilor, nu este a lui X și nici a lui Y”.
Platforma este în continuă dezvoltare, mai spune Adrian Stănescu. Pentru cazurile în care autoritățile nu răspund unei sesizări în termenul legal de 30 de zile, intenționează să introducă în sistem retrimiterea cererii și contactarea șefului funcționarului care ignoră sesizarea inițială. Se bazează și pe sprijinul presei în a face publică o anume situație și, ca ultimă soluție, ia în calcul și acțiunea în instanță, asta dacă are “suportul utilizatorilor și al organizațiilor”: „La modul ideal, am vrea să pasăm această alertă către ONG-urile care au această resursă și cu asta se ocupă”.
Sunt și autorități mulțumite de aplicație, precum primăriile din Iași, Sibiu și Mangalia, care văd în sesizarea online însoțită de fotografie și detalii de localizare un sprijin și nu o pacoste. Au mulțumit inițiatorilor, ba chiar au oferit detalii concrete privind destinația sesizărilor. “OK, nu mai trimiteți doar pe adresa Primăriei. Uite, domnul X se ocupă de problemele care țin de Poliția Locală, doamna Cutare se ocupă de infrastructură. Practic, ne-au ajutat să avem informații relevante”, povestește Stănescu modul în care decurge colaborarea cu primăria din Mangalia.
O noua categorie pe Civic Alert
Până la data publicării acestui interviu, aplicația a fost folosită de peste 37.900 de persoane, fiind înregistrate peste 12.000 de alerte, 8% dintre ele provenind din mediul rural. Potrivit Civic Alert, autoritățile au oferit răspunsuri în peste 3000 de situații. În topul sesizărilor se află parcarea abuzivă / ilegală – 1764 plângeri, gropile (1408 sesizări), deșeurile (818 plângeri) și vehiculele abandonate (668 de sesizări). În sistem apar însă și cazurile rezolvate – 424, deocamdată, ceea ce se traduce în străzi luminate, gunoi preluat ori semafoare funcționale.
Sesizarea lui Adrian Stănescu cu privire la trecerea de pietoni nesemnalizată corespunzător – de la intrarea în Cișmigiu, la intersecția cu Puțul cu Plopi, nu a fost încă rezolvată. “Și acum dacă mergem este la fel”, spune omul de la Civic Alert. „Mașinile mai trec pe roșu, pot călca oricând pe oricine…O iei prin noroi, lumea boscorodește, dar nimeni nu face nimic”.
Articolul a fost publicat pe alistmagazine.ro, aici.
